Muzee si monumente din orasul Ploiesti

Ploiesti : Resedinta judetului Prahova, oras intemeiat de voievodul Mihai Viteazul; important centru industrial, mai ales in ceea ce priveste rafinarea petrolului.

Paragrafe

Muzeul Judetean de Arta Prahova - Muzeul de Arta Ploiesti

Muzeul de Arta Ploiesti isi are originea in Pinacoteca Municipiului Ploiesti, infiintata in noiembrie 1931 in urma eforturilor consecvente ale unui grup de vaza de intelectuali ploiesteni, intre care avocatul, omul politic si colectionarul de arta Ion Ionescu-Quintus, arhitectul Toma T. Socolescu, istoricul Dumitru Munteanu-Ramnic, cu sprijinul autoritatilor locale si in cadrul Asezamintelor Culturale "Nicolae Iorga".

Evacuata in timpul celui de al doilea razboi mondial, Pinacoteca Municipiului Ploiesti se va reinfiinta sub denumirea de Muzeul de Arta Ploiesti in anul 1955.

In 1969, autoritatile atribuie Muzeului de Arta Ploiesti actualul sediu din Bulevardul Independentei nr. 1, Palatul "Ghita Ionescu", care a gazduit, dupa 1919, Prefectura Judetului Prahova.

Istoricul cladirii

Monument de arhitectura de valoare nationala, inscrisa pe lista monumentelor istorice, cladirea este situata in centrul Municipiului Ploiesti, pe "Bulevardul Castanilor" (deschis in 1881), si face parte dintr-o rezervatie arhitecturala ce poarta amprenta preocuparilor stilistice ale arhitectilor romani si straini din ultimul patrar al secolului al XIX-lea.Cladirea are un exterior sobru, decorat cu importante piese de stucatura ce sustin ancadramentele ferestrelor si ale celor doua balcoane de pe fatada principala si de pe latura de sud. Spatiul interior se desfasoara pe trei niveluri: demisol, parter si etaj. Decoratia interioara este in stilul neobaroc, cu influenta si realizare italiana. Coloanele, placile incastrate in peretii holului central si pe casa scarii (realizate in stuco-marmura), plafoanele salilor de la parter si ale holului central (stucatura policroma si aurita), frontoanele de deasupra usilor de la parter si capitelurile coloanelor (stucatura aurita de influenta baroca) se datoreaza unor mesteri italieni. Doi dintre acestia si-au semnat si datat lucrarea (1894), pe tamburul candelabrului de la casa scarii, pastrandu-li-se astfel numele: Elia si Giaccomo din Friuli, Udine.

Cladirea a suferit, pe de o parte, diverse prefaceri de-a lungul timpului, si, pe de alta, cutremurele din secolul al XX-lea i-au afectat structura de rezistenta, ceea ce a impus laborioase lucrari de consolidare si restaurare a decoratiilor interioare si exterioare. Ultima si cea mai importanta lucrare de restaurare s-a incheiat in anul 2006.

Patrimoniul

Patrimoniul muzeului este alcatuit, in principal, din arta romaneasca moderna si contemporana (secolele al XIX-lea si al XX-lea) si este structurat pe colectii: pictura, grafica, sculptura si arta decorativa.

Colectia de pictura a debutat in 1931,imbogatindu-se, de-a lungul anilor, prin achizitii si donatii (intre care cea mai importanta este Donatia Seulescu-Stere). Ea ofera o perspectiva ampla si semnificativa asupra evolutiei genului, stilurilor si influentelor europene asupra picturii romanesti de sevalet din ultimele doua secole. Nu lipseste aproape nici un autor important, de la anonimii inceputului secolului al XIX-lea pana la ultimele generatii ale secolului al XX-lea. Nicolae Polcovnicul (1788-1842), Josef August Schoefft (1775-1850), Niccolo Livaditti (1804-1860), Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), Ion Negulici (1812-1851), Constantin Lecca (1807-1887), Misu Popp (1827-1892), Gheorghe Tattarescu (1820-1894) si, desigur, Theodor Aman (1831-1891) sunt doar cativa din cei mai reprezentativi artisti ai secolului al XIX-lea, prezenti cu lucrari dintre cele mai valoroase.

Nicolae Grigorescu (1838-1907) este, de asemenea, bine reprezentat in colectia muzeului. Dintre lucrarile lui se detaseaza Cap de taranca - delicata tratare cu note impresioniste, ca si Marina, cu un motiv din nordul Frantei. Ion Andreescu (1850-1882) este prezent cu lucrari precum Targ la Buzau, Ghiveciul cu garoafe, Margine de sat si altele. Stefan Luchian (1868-1916) este reprezentat printr-un Autoportret de tinerete, databil in anul 1899 si executat la Paris, dar si prin peisaje de la Brebu, intre care Crangul verde din 1912.

Bine reprezentata este si generatia anilor '30, prin lucrari de Theodor Pallady (1871-1956), Gheorghe Petrascu (1872-1948), Jean Al. Steriadi (1880-1956), Nicolae Tonitza (1886-1940), Stefan Dimitrescu (1886-1933), Francisc Sirato (1877-1953), Samuel M�tzner (1884-1959), Rodica Maniu (1890-1958), Nicolae Darascu (1883-1959), Iosif Iser (1881-1958), la care se adauga diferite generatii de artisti contemporani, cum ar fi Corneliu Baba (1906-1998), Alexandru Ciucurencu (1903-1977), Ion Tuculescu (1910-1962), Ion Pacea (1924-1999), Georgeta Naparus (1930-1997), Constantin Piliuta (1929-2003), Ion Salisteanu, Vasile Celmare, Vasile Grigore, Marius Cilievici, Viorel Margineanu, Ion Bitan si multi altii.

Un alt domeniu bine reprezentat in colectiile Muzeului de Arta Ploiesti, cu lucrari apartinand secolelor al XIX-lea si al XX-lea, este genul graficii. Printre zonele de interes ale colectiei de grafica de sevalet se numara cele 20 de desene pe calc, cu motive dobrogene, semnate de Nicolae Tonitza, provenind din atelierul Eugeniei Iftode. Exista, de asemenea, numeroase desene si crochiuri semnate de Jean Al. Steriadi, multe din ele reprezentandu-i pe unii din contemporanii sai, precum pictorii Nicolae Darascu si Iosif Iser. Se gasesc si desene acuarelate, datorate lui Theodor Pallady, provenite din Colectiile Yvonne Dinopol, Balcica si Octav Maciuca, precum si grafica satirica sau diverse compozitii de Iosif Iser, provenind din Donatia Elisabeta si Misu Weinberg. Se adauga la acestea guase semnate de Lucian Grigorescu (1894-1956), Corneliu Baba si multi altii. Gravura si grafica de multiplicare in general sunt, la randul lor, bine reprezentate, de la gravuri de secolul al XIX-lea, apartinandu-i lui Theodor Aman, pana la gravura contemporana a unor autori din tara si din afara granitelor ei. Prin organizarea, dupa 1990, a Bienalei Internationale de Gravura Contemporana "Iosif Iser", Muzeul de Arta Ploiesti si-a imbogatit patrimoniul cu sute de lucrari ce ilustreaza toate tehnicile de gravura, mai vechi sau mai noi, si care reprezinta, prin autorii lor, toate cele cinci continente, reusind sa ofere astfel o imagine cuprinzatoare a gravurii internationale contemporane.

Colectia de sculptura este mai putin numeroasa, dar foarte valoroasa. Ea cuprinde lucrari reprezentative ale unora din cei mai importanti sculptori romani, precum Dimitrie Paciurea (1873-1932), Cornel Medrea (1888-1964), Oscar Han (1891-1976), Alexandru Calinescu (1889-1979), Ion Jalea (1887-1983), Constantin Baraschi (1902-1966) (prezent, intre altele, cu doua proiecte de monumente ecvestre inedite ale Regilor Carol I si Ferdinand, Dumitru Mataoanu (1888-1929), Gheorghe Tudor (1882-1944), Romul Ladea (1901-1970), Ion Irimescu (1903-2005) si multi altii.

Artele decorative sunt reprezentate prin lucrari de arta contemporana din ceramica si sticla, o colectie de icoane pe sticla din secolul al XIX-lea, dar si prin valoroasa colectie de tapiserie contemporana romaneasca, ce cuprinde lucrari realizate de Ion si Teodora Moisescu-Stendl, Geta Bratescu, Pavel Codita, Lena Constante, Petre si Ritzi Iacobi, Ion Nicodim, Ileana Dascalescu, Angela Ionilete, Ileana Balota, Ana Lupas, Liliana Anastasescu, Ovidiu Pastina, Cela Neamtu-Grigoras, Mariana Grumazescu-Voicu si altii.

Muzeul Judetean de Arta Prahova "Ion Ionescu-Quintus"

In anul 2005, printr-o hotarare a Consiliului Judetean Prahova, forul tutelar al Muzeului Judetean de Arta Prahova, din care fac parte Muzeul de Arta Ploiesti si Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" Campina, institutiei i-a fost atribuita denumirea de Muzeul Judetean de Arta Prahova "Ion Ionescu-Quintus", in onoarea celui mai important dintre ctitorii sai si a familiei careia i-a apartinut cladirea-monument in care se afla astazi sediul muzeului.